Jurnalul unei femei simple : Despre mine ...cu dragoste !

Cand a plecat el ,  viata a decis ca trebuie sa ma descurc . Am acceptat totul ca pe ceva firesc , spunandu-mi , ca acelasi lucru m-ar fi invatat si el . Asa a fost si destinul lui, trebuia sa se descurce singur ! Apoi, mai tarziu incercam sa ma descopar , sa vad ce-mi place .Intai am vazut ca-mi placea sa fiu bagata in seama .Simteam nevoia sa apartin cuiva si copil fiind, faceam totul  ca sa se intample lucrul asta . Am observat in scurt timp ,cat de usor se poate profita de pe urma naivitatii unui copil de 12 ani . Asa am invatat ca in viata , conversatiile sunt din interes . Spre varsta adolescentei , nu am mai lasat viata sa decida pentru mine , si am inceput sa fac alegeri . Era ceva ce simteam ca trebuie sa se intample . Acum era timpul sa ma apar .

Relatiile se bazau pe secrete  . Era cumva interesanta pozitia mea fata de lume . Desi bajbaiam haotic , am reusit sa ma tin departe de ralele vremii. Dupa 14 ani , am decis ca a venit vremea sa traiesc ...muncisem destul pana atunci ....si la propriu si la figurat ! Cea mai buna prietena a mea din timpul liceului ,a fost  INTUITIA . In perioada aceea de gratie, cand toti umblau sa se afirme , eu eram pe holuri ,cu  INTUITIA brat la brat si barfeam ingrozitor  .Intr-o clasa cu 8 fete , si restul pana la 30 baieti , eram amica tuturor si prietena nimanui . S-a dovedit o strategie buna , apoi parca ma lovise si pe mine ,dorinta de afirmare . Era prea tarziu , toate erau luate ...mai putin " aia  cu note mari "...asa ca am luat-o eu . Era bine , ce sa zic  , nu ma deranja ...insa am ajuns iar la punctul cu " relatiile sunt din interes  "...asa ca, am invatat sa refuz ...politicos. Asa m-am trezit in mijlocul competitiei , pana m-am ales cu titulatura de  "protejata profesorilor " Ei si a venit si momentul , cand am aflat despre mine, ca am si o  mica doza  de ambitie prosteasca .....m-am decis sa iau 2 la geografie !  Ce sa spun ....am avut sedinta acasa ...cu unchiul de profesie profesor - la acelasi liceu, se intelege . A trecut si asta , intrebandu-ma ce-am vrut sa demonstrez ?!?....Uite asa se invata lectia comform carei , NU TREBUIE SA DEMONSTREZI NIMIC NIMANUI .
          Statutul  de" stalp al casei " era tot mai solicitant pe umerii unei adolescente de 17 ani . Ziua gateam si curatam ...noaptea invatam ! M-am obisnuit asa ...a inceput sa-mi placa . Poate  si pt ca rezultatele nu intarziau sa apara . Acea recunoastere pe care o asteptam , a venit de la oameni - profesori , admiratia fiind reciproca .N-am fost  o   frumoasa .Eram domnisoara snur , care-si propusese sa se  distreze in limita bunului simt , fara atasamente si asteptari .Eram incantata de hainele la chilogram si povestile de dragoste ale altora .Nu-mi permiteam altceva  . Ultimul an de liceu a trecut repede . Aveam sa dau piept cu viata adevarata , desi mie-mi paru-se ,ca faceam de mult asta . Si-a fost binisor .Cu pasi marunti si scopuri pe termen scurt . De atunci si pana acum catva timp , totul a mers conform unui plan . Pana cand am facut o alegere fara sa am un scop . Si mi-am spus  ,ca o sa fie  bine . Am ajuns sa cred ca nu  e . Am gresit  ! Si m-am intors inevitabil la 14 ani . E greu de digerat timpul pierdut !   Mi-am jurat candva, ca  voi fi creatorul proprie vieti ! Pentru ca nu conteaza destinatia , conteaza drumul pe care-l  parcurgi .
            De ce aceste randuri  ?....Pentru ca vreau sa traiesc ! Asa m-a sfatuit prietena mea INTUITIA !